« inapoiSunteti aici :: Trupa » Istoric » DE LA MEGAROCK LA WHITE WOLF

DE LA MEGAROCK LA WHITE WOLF

În acei ani, rockerii din Târgovişte aveau ca punct de întâlnire parcul. Aurelian frecventa foarte des locul împreună cu prieteni de-ai lui. Acolo l-a cunoscut pe Ionuţ Rădulescu.
Era la fel de pasionat atunci când venea vorba de muzică şi îşi dorea să cânte la ghitară. Prin urmare, tocmai îşi găsise un profesor. Au început să lucreze şi într-un timp relativ scurt Ionuţ învăţase câte ceva. Acum totul era clar. Aveam o trupă: Aurelian (Balaurul) - gh, Alin (Coiotu ) - v, Ionuţ (Oscar) - b, Alexandru (Andu)- d.
Totul era foarte încurcat şi greu. Balaurul cânta pe o ghitară Doina, amplificată pe un radio vechi, Oscar cânta pe bass-ul lui Andu, amplificat pe acelaşi radio, iar Andu nu prea venea la repetiţii. Prin urmare am preluat eu şi toba. Acum eram şi vocal şi toboşar.
Cea mai de preţ sculă pe care o achiziţionaserăm era un procesor de bass cumpărat de la unul dintre membrii trupei Proelium, o altă trupă din Târgovişte. Era greu în trei şi sculele astea nu ne uşurau deloc misiunea de a cânta ceva... Totuşi, repetam zilnic, uneori chiar în scara blocului, la uşa mea, la etajul patru.
Se aduna tot blocul să vadă ce se întâmplă. Ne opream destul de repede pentru că cei mai bătrâni din bloc mureau de cap şi ne hăituiau pe culoare.
În acea perioadă au mai apărut câteva piese: Oare Când , Not A Chance şi Infernal Doom. Repetam la greu, dar cariera mea de vocalotobar s-a sfârşit în momentul în care unchiul meu, Adi Popa, ghitarist la Chrom Dioxid, m-a sfătuit să aleg unul dintre instrumente. "Decât să faci două lucruri prost, mai bine unul bine". Prin urmare, căutam toboşar.
Totul era atât de greu încât mă gândeam să renunţ din nou. Dar eram infectat rău de tot. Pur şi simplu nu puteam.